Am revenit dintr-o scurta vacanta. Mi-a fost dor de voi, de
mine aici :).
Cu drag am citit articolele din blogroll, m-am pus la punct
cu noutatile de pe la voi, cele cu care impart spatiul virtual si m-am gandit
si la voi cele ce ati poposit in casuta lui Ingrid chiar daca eu “am chiulit”
putin :). Va multumesc pentru vizite!
Si umbland eu prin “vecini” mi-a atras atentia titlul
Claudiei care imparte cu noi “Daruri de zi cu zi”. De noi depinde frumosul din viata noastra.
Dupa o saptamana in care m-am rupt de rutina de zi cu zi, in
care am vazut cerul ziua in amiaza mare (marea mea tristete este ca petrec prea
mult timp la birou cand este atat de multa viata afara), am ajuns acasa cu un
sentiment amestecat. Nu pot spune de tristete. Parca nostalgie si un strop de
speranta.
Iesind din rutina, de pe roata de hamster ce se tot invarte
si la care tot alergam de zor, poti vedea cata frumusete este in lume. Si nu ma
refer la frumusetea locurilor cat la frumusetea vietii, a clipelor.
Mi-am dat seama ca, fara sa vreau, uneori am alunecat in deznadejde, in
superficial si m-am indepartat de valorile pe care tot eu mi le-am trasat. Am
ales sa ma las influentata si mi-am pierdut calea de multe ori.
Viata e complicata, e complexa si in niciun caz nu exista
viata perfecta. Sunt vremuri bune, sunt vremuri rele. Sunt necazuri ce vin
peste noi independent de vointa noastra. Dar in marea majoritate a timpului,
viata noastra este suma alegerilor pe care noi le facem. Noi avem puterea de a
face viata frumoasa sau dimpotriva. Si aici este miracolul vietii, acesta este
marele Dar pe care Dumnezeu ni l-a facut: puterea de a judeca, de a aprecia, de
a lua decizii.
Asadar astazi aleg. Aleg sa vad frumusetea in lucrurile
simple. Aleg simplitatea si dragostea.
Si voi incepe prin a fi recunoscatoare pentru ceea ce am acum.
Dar oh...e mult de discutat pe marginea subiectului. Si voi mai reveni. Dar pana atunci....CE BINE E ACASA!