vineri, 23 mai 2014

Plicuri, alb negru si bujor

Trece timpul in zbor si asa mi-e o ciuda uneori ca nu reusesc sa fac tot ce mi-am propus. Cel mai mult imi doresc sa am timp sa mesteresc (adica sa cos) si mi-e un drag atunci cand vad lucrusoarele terminate. Dar tare-mi creste inima mai ales atunci cand aceste lucrusoare mesterite de mine sunt apreciate si remarcate.

Acum vreo doua saptamani am participat la un botez si cum aveam nevoie de o poseta alba si nu aveam timp sa umblu dupa ce imi place, mi-am facut-o singurica.
Si a iesit aceasta:
M-am bucurat foarte mult cand o prietena a remarcat gentuta mea, si si-a dorit si ea una, dar pe negru. Asa ca m-am pus pe treaba si a fost gata! Ce ziceti, cum a iesit?
La cea neagra nu se vad bine detaliile, dar este din velura neagra, cu detalii de dantela.

Acum, am mari emotii...sper sa-i placa!

Asa ca dragele mele, mai nou, daca va gasiti vreodata in incurcatura si aveti nevoie de vreo poseta marca Ingrid, puteti sa-mi dati un mail sau un comentariu pe facebook.  Se rezolva..si  repede!

vineri, 16 mai 2014

Anul acesta imi doresc sa....

Nu, nu e o postare ratacita din ianuarie. De fapt anul acesta nu mi-am facut lista cu "to do"-uri ca in alti ani. Iau lucrurile ca atare, cu rabdare, cu bucurie cand imi vine o idee noua, cu nesat cand dau peste o carte interesanta, incet, usor.
Dar desigur tot sunt lucruri la care ma tot gandesc si vreau sa le pun in practica. De data asta nu mai am casa de cumparat sau vreun examen de luat. De data aceasta sunt lucruri marunte, pentru sufletelul meu.
Asa ca pe lista mea de "im doresc sa.." avem o noua intrare in top :)
- imi doresc sa invat sa merg pe bicicleta, sa pot odata sa fac impreuna cu S o "calatorie verde prin Maramures"
Ideea mi-a nazarit dupa ca am urmarit documentarul de aici:

Si da, spre rusinea mea, nu stiu sa merg cu bicicleta. Pentru ca pur si simplu, cand eram mica nu am avut ocazia sa invat si, de ce sa nu recunosc, nu sunt nici cea mai sportiva persoana din lume. Spre deloc...
Dar tot mi-ar placea sa ma vad asa:


Ufff...asa mi se facu un dor de duca si de tara asta faina.... Sa o iau la pas (sau roata :D) pe carari de munte, prin satuce uitate, prin aer curat, prin soare...Asa un DOR!


joi, 15 mai 2014

I-am pus gand rau!

Cui? Bicicletei!
De ceva vreme, pe terasa noastra a poposit bicicleta lui S. Bicicleta de altfel practica si utila, unde pui ca e si cu valoare sentimentala, fiind bicicleta din facultate.
Bun. Dar aceasta bicicleta, galbena la culoare, cred ca a cam iesit la pensie, sau cel putin, fara niste cauciucuri umflate si alte bibileli nu o vad la treaba prea curand. Plus, cu vremea asta, nici chef de asa ceva nu a fost.
Asa ca i-am pus gand rau. O voi urmari cu mare atentie si daca in viitorul apropiat, S nu are grija sa ii redea menirea initiala, se va alatura galeriei de mai jos :D





Asa ca, S, ai grija, i-am pus gand rau!

Scurt

Ceva ce eu nu sunt...

marți, 13 mai 2014

Basme pentru suflet

Cand ati citit ultima oara un basm? 

Sa zicem ca se pune daca le-ati citit copilasilor vostri. Dar pentru voi, cand ati citit ultima oara un basm?
In facultate am avut la un moment dar un curs de folclor, pe care, la momentul respectiv, nu l-am apreciat asa cum ar fi trebuit.
 Ca o paranteza, sunt multe lucruri pe care nu le-am apreciat in facultate si pe care le-am tratat cu superficialitate. Daca as fi facut facultatea cu mintea de acum...
Revenind, de ceva vreme, am o placere curioasa in a citi basme sau a asculta basme in format de teatru radiofonic. Basmele sunt in toata lumea, in diverse forme. Mai toate popoarele au basmele lor. Cred ca ceea imi place cel mai mult la ele este faptul ca, in firul povestirii cu printi/printese, fii de imparati, balauri, zmei si cai inaripati este tesuta intelepciunea poporului , sunt sfaturi de buna cuviinta, de credinta si mai ales speranta. Speranta ca binele invinge intotdeauna. Ca oamenii cu suflet frumos reusesc sa invinga sortii potrivnici daca au rabdare si sunt curajosi.
Iar in basme mai gasim ceva ce mie mi-a atras atentia. Acea dragoste frumoasa si curata, sfioasa. Cum? Uite asa:
"Găinăreasa, cum văzu pe fiul de împărat, îşi aruncă ochii asupră-i cu o căutătură aşa de mângâioasă şi aşa de plină de dragoste, dară cu smerenie, încât feciorul se fâstâci, oarecum, dar îşi ţinu firea. Simţi că obrajii îi ard, o sudoare rece îl trecu, si inima începu să-i tăcăiască, de părea că o să-i spargă pieptul. "

Sa le citim copiilor nostri basme romanesti. Pentru ei si pentru sufletul nostru romanesc. Intr-o lume intr-o schimbare continua si nebuna, ele sunt firul ce ne leaga cu strabunii si intelepciunea lor.

joi, 1 mai 2014

Daca e 1 Mai, e picnic, nu?


Da, da. Noi romanii stim sa sarbatorim. Mai ales sarbatorile laice, cum ar fi acest 1 Mai. Pai cum? Pauza de la job, gratare, excursii si multa, multa veselie. Eu stiu cel mai bine unde mai pleaca romanii de 1 Mai, vorba aceea, sunt agent de turism :).
Eh, noi anul acesta am lasat-o mai usor cu mini-vacanta de 1 Mai. Dar nu m-am putut abtine sa nu pregatesc ceva si pentru acest week-end prelungit.
Si ce a iesit? Ta-da! Un cos de picnic :). Ce zic eu ca merge numai bine cu paturica de picnic facuta tot de mine mai demult. Ce ziceti, merge de un picnic?


O zi senina sa aveti!